BPOC, adică bronhopneumopatia cronică obstructivă, este afecţiunea respiratorie cronică responsabilă de cca 300.000 de decese anual în Uniunea Europeană şi se preconizează că va deveni a treia cauză de deces, la nivel mondial, după afecţiunile cerebrovasculare şi cancere, depăşind decesele cauzate de infecţiile respiratorii, infecţia cu HIV, tuberculoza sau mortalitatea prin accidente rutiere. Cu un nume complex şi destul de greu de reţinut de publicul larg, BPOC este cel mai de temut dintre cei „patru călăreţi ai Apocalipsei“ în variantă medicală, raportat la principalele cauze globale de mortalitate: afecţiunile coronariene (în scădere cu 59%), accidentele cerebrovasculare (în scădere cu 64%) şi afecţiunile cerebrovasculare (în scădere cu 35%). BPOC este singura cauză majoră de deces care a înregistrat o creştere de 163% în ultimii ani. Şi veştile rele nu se opresc aici. În următorii zece ani, OMS estimează o creştere cu 30% a deceselor cauzate de BPOC, în absenţa unor programe eficiente de reducere a expunerii la principalul factor cauzator – fumatul. Chiar şi aşa, după cum foarte corect anticipa dl dr. David Maninno, reputat epidemiolog, „dacă toţi fumătorii ar renunţa astăzi la fumat, va fi nevoie de cel puţin 20 de ani până la înregistrarea unui trend de reducere a mortalităţii prin BPOC“. Un început cam sumbru pentru acest editorial de marcare a Zilei Mondiale BPOC. Această zi a fost aleasă la iniţiativa organismului internaţional de luptă împotriva BPOC – GOLD, în a treia miercuri din luna noiembrie (16 noiembrie, anul acesta). Peste tot în lume, reprezentanţii naţionali GOLD trag, cu acest prilej, un semnal de alarmă privitor la acest inamic redutabil, silenţios multă vreme, dar cu consecinţe dezastruoase asupra vieţii individului afectat de BPOC, asupra familiei, societăţii şi, deloc de neglijat, asupra bugetelor sistemelor de sănătate. România face şi e