Se pare că de ce ne este frică nu scăpăm. Marile bănci ar putea să recurgă la o restrângere semnificativă a expunerii în statele Europei Centrale şi de Est.
Riscurile de natură financiară şi economică le găsiţi expuse AICI.
Dincolo de toate acestea, ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare în acest moment poate avea consecinţe majore asupra viitorului construcţiei europene.
Înaintea Consiliului European din 26-27 octombrie, România a cerut garanţii partenerilor europeni că băncile-mamă din zona euro nu se vor refinanţa pe seama filialelor din statele membre mai sărace, aflate în afara eurozonei. Demersul a fost susţinut de mai mulţi parteneri din regiune, care împărtăşeau temerile Bucureştiului. O înăsprire fără precedent a creditării ar compromite şansele de creştere ale "Noii Europe". Garanţiile politice solicitate au fost obţinute la acel Consiliu European. Lucrurile păreau în regulă.
Dar deteriorarea situaţiei din Grecia, după anunţul fostului premier Papandreu privind referendumul şi apoi acutizarea problemei italiene au pus din nou în discuţie soliditatea acestor garanţii.
Acesta a fost motivul pentru care, la conferinţa de presă comună prilejuită de întâlnirea la vârf germano-română de la Berlin, din 10 noiembrie, i-am întrebat pe cancelarul Merkel şi pe preşedintele Băsescu dacă garanţiile din octombrie mai stau în picioare, dată fiind agravarea situaţiei.
Răspunsul a fost din nou pozitiv. Mai mult, cancelarul Merkel a promis chiar că va interveni în caz că va observa pericole. La rândul său, preşedintele român a făcut apel la solidaritatea europeană şi s-a declarat încrezător că partenerii "nu-şi vor crea surprize" unii altora.
Puteţi reciti AICI relatarea de la Berlin.
S-ar spune că a venit momentul ca Berlinul să intervină. Şi nu neapărat de dragul României, cât al proiectului său pentru Europa.
