Socialiştii europeni se adună la Bruxelles, în încercarea de a depăşi un moment critic al stângii. Guvernele social-democrate cad unul câte unul, doar Danemarca a virat spre centru-stânga.
Convenţia Partidului Socialiştilor Europeni (PES) va aduna, la sfârşitul acestei săptămâni, în Bruxelles, peste 1.000 de participanţi - „cea mai mare concentraţie de politică progresistă", aşa cum a numit-o secretarul general al PES, Philip Cordery. Dar este mai degrabă o întâlnire de criză. Social-democraţia pierde teren pe zi ce trece în Uniunea Europeană.
Socialiştii ar putea foarte bine să-şi înceapă adunarea de la Bruxelles cu două momente de reculegere, în memoria guvernelor pierdute chiar în ultimele săptămâni, la Atena şi Madrid. Şi apoi, să se consoleze cu revenirea la putere în Danemarca.
Tot mai puţini trandafiri
Dar harta politică europeană arată prost în acest moment pentru socialişti. Ei mai controlează guvernele doar în Danemarca şi Slovenia. Cancelarul Austriei, Werner Faymann, este de asemenea social-democrat, dar guvernul este unul de coaliţie cu creştin-democraţii. Şi aceasta, pentru a împiedica accesul la guvernare al partidelor naţionaliste. Punerea la zid a Austriei, la începutul anilor 2000, din cauza prezenţei în guvern a partidului extremist al lui Joerg Haider rămâne o amintire dureroasă. Şi ar mai fi Finlanda, o republică semiprezidenţială, în care un preşedinte social democrat, Tarja Halonen coabitează civilizat, după specificul locului, cu un un premier din familia populară, Jyrki Tapani Katainen. Acesta conduce un guvern de coaliţie, din care mai fac parte social-democraţi, verzi şi reprezentanţi ai unor partide populare mai mici. Una peste alta, trei şefi de guvern din 27. Ar mai fi de menţionat cazul Irlandei, unde preşedintele Michael Higgins, ales la 11 noiembrie, este laburist, în timp ce şeful guvernului, Enda Kenny, este