Niall Ferguson, profesor de istorie la Universitatea Harvard, imaginează un scenariu pentru cum va arăta Europa peste zece ani. Într-un articol publicat de Wall Street Journal, acesta vede un viitor cu grădinari greci, germani care se vor relaxa la soare şi o nouă uniune fiscală.
Bine aţi venit în Europa anului 2021. Au trecut zece ani de la marea criză financiară din 2010-2011 care a răsturnat nu mai puţin de zece guverne, inclusiv pe cel al Spaniei şi Franţei. Unele lucruri au rămas la fel, dar în acelaşi timp foarte multe s-au schimbat.
Moneda euro se află încă în circulaţie, deşi bancnotele sunt rareori văzute datorită dezvoltării sistemelor de plăţi electronice. Dar Bruxelles nu mai este centrul politic al Europei. Acesta a fost înlocuit cu Viena, care are un mare succes.
Germanii au fost de acord cu aceste noi modificări. "Din anumite motive, nu ne-am simţit niciodată bineveniţi în Belgia", îşi aminteşte cancelarul german Reinhold Siegfried von Gotha-Dammerung.
Viaţa este departe de a fi uşoară în ţările de la periferia Statelor Unite ale Europei (SUE), aşa cum este acum cunoscută zona euro. Rata şomajului în Grecia, Italia, Portugalia şi Spania a crescut la 20%. Dar crearea unui nou sistem de federalism fiscal în anul 2012 a asigurat un flux constant de fonduri din partea nucleului nord-european.
Ca şi cei din estul Germaniei, sud-europenii au crescut obişnuiţi cu aceste compromisuri. O cincime din populaţia regiunii are peste 65 de ani, iar 20% sunt şomeri şi de aceea oamenii au destul timp să se bucure de viaţă. Economia gri s-a dezvoltat datorită celor care lucrează ca menajere sau grădinari pentru nemţi, care acum deţin o a doua locuinţă în sudul însorit.
Mai multe ţări au aderat la SUE. Lituania şi Letonia s-au ţinut de planul lor de a adera la euro, urmărind exemplul ţării vecine, Estonia. Polonia a acţionat la
