Afisul ultimelor zile a fost tinut de "evenimentele" din cele doua grupari politice majore ale tarii, PDL si PSD. Decimarea de catre DNA a bazei PNL (prin arestarile operate la Cluj si Brasov) s-a "echilibrat" prin "scandalul Geoana" (ca episod al luptei pentru putere) din PSD.

In competitia pentru captarea electoratului - cu un an inainte de alegeri - nici una din formatiunile amintite nu au mai marcat puncte, ba chiar trendul lor (si asa) descrescator s-a accentuat. Pentru cei care se aventureaza pe terenul instabil al previziunilor sociologice este tot mai clar ca PDL-ul risca sa nu atinga obiectivul propus (minimum 30% din voturile exprimate), care i-ar asigura (cu ajutor prezidential) continuitatea la guvernare, dar si ca USL-ul (PSD-ul + PNL-ul) nu va reusi sa stranga 50%+1 dintre optiunile alegatorilor. Fara un astfel de scor, USL nu va putea forta preluarea puterii, suspendarea presedintelui Basescu si instaurarea, pentru douazeci de ani!?, a "ordinii" vizate de conducatorii sai. Loviturile primite "in oglinda" de cele doua grupari, ca urmare a "evenimentelor", lasa loc de speculatii in privinta aparitiei unor noi formatiuni politice (de tipul Miscarii Populare sau/si Noua Republica), dar si in privinta restructurarii in profunzime a clasei politice existente. Loviturile nu sunt, totusi, simetrice, intre situatii existand un anume dezechilibru care, la alegeri, ar putea - in ciuda scorurilor scazute - sa faca diferenta dintre ele. PDL-ul a ajuns treptat, dupa cum au remarcat toti analistii seriosi, sa se "pesedizeze", adica sa copieze schemele actionale ale partidului de stanga in epoca guvernarii Nastase. In ciuda declaratiilor si masurilor luate de premierul Emil Boc, liderul principalului partid guvernamental, demnitarii acestuia si clientii lor au inceput sa foloseasca aceleasi proceduri de imbogatire ilicita practicate de demnitarii si baroni