Este criza actuală una exclusiv „de stînga“, generată de cheltuielile nejustificate ale statelor şi sarabanda împrumuturilor publice? Este ea exclusiv „de dreapta“, cu rădăcini numai în lăcomia bancherilor şi a traderilor? Purtătorii de cuvînt ai ideologiilor dominante nu contenesc să arunce pisica moartă în grădina vecinului. Dar cît de bine fundamentate sînt astăzi aceste abordări ideologice?
Indiferent de unde ar veni, criza a generat deja destule stricăciuni în amenajările politice ale Europei. Spania e doar ultima pe listă. Socialistul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero a devenit al şaselea şef de guvern european măturat de criza datoriilor. Prilej de petrecere la dreapta? Mai bine lăsaţi şampania la rece şi priviţi spre colegii de suferinţă ai spaniolului. Ei provin din Islanda, Irlanda, Portugalia, Grecia şi Italia.
Cum ar arăta, aşadar, inventarul politic? Două guverne de dreapta, mai precis unul de centru-dreapta în Islanda şi un altul cu o componentă puternică de extremă dreapta în Italia. Unul centrist, în Irlanda, şi trei guverne socialiste, în Portugalia, Grecia şi, începînd de duminică, Spania. Bilanţul ideologic este aşadar destul de echilibrat, mai ales că, să nu uităm, nici dreapta franceză aflată la guvernare nu se simte prea bine în sondaje.
DE ACELASI AUTOR Un altfel de sfîrşit al lumii Trei iluzii ale dreptei de pe la noi Oficial, sîntem iar în "zona gri" Ceauşescu şi o campanie obosităDar să nu anticipăm şi să privim puţin mai atent spre ceea ce s-a petrecut duminică în Spania. Cum ar spune un comentator sportiv, partida a fost una fără istoric. Victoria opoziţiei de centru-drepta era aşteptată de toată lumea – şi cu toate acestea, pieţele financiare („de dreapta“, nu-i aşa?) nu au reacţionat spectaculos la anunţarea rezultatelor anticipate.
De fapt, cît de „la stînga“ a fost cu adevărat premierul de pînă mai ieri al
