In 2004, Romania obtinea - prin "Trafic" si "Un cartus de Kent si un pachet de cafea"- cele mai importante doua premii pentru scurtmetraj ale celor mai importante festivaluri din lume. Era ca si cum ar fi castigat in acelasi an si UEFA Champions League, si UEFA Europa League. Pentru juniori, daca vreti, caci 2004 a fost anul scurtmetrajelor. Generatia de aur isi facea incalzirea pentru lungmetraj.
Citeste si episoadele 1, 2 si 3 din DosarUn cartus de Kent si un pachet de cafea
In februarie 2004, "Un cartus de Kent si un pachet de cafea", scurtmetraj realizat de Cristi Puiu dupa succesul cu "Marfa si banii", primea Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin. Cristi Puiu nu s-a asteptat sa castige chiar Ursul de Aur si, in consecinta, n-avea haine potrivite pentru gala. "Mi-a dat Mungiu puloverul lui negru cu fermoar", avea sa declare pe urma.
Un tata (Victor Rebengiuc) si fiul lui (Mimi Brănescu) se intalnesc intr-un restaurant pentru a pune la punct reangajarea tatalui si ciubucul ce trebuie dat. Tatal, fost sofer, a fost dat afara cu preaviz cu doi ani inainte de pensie, iar fiul e dispus sa mearga cu spaga pentru ca tatal sa fie angajat ca paznic de noapte la Depoul din Dudesti.
Omagiu declarat adus lui Jim Jarmusch, filmul lui Cristi Puiu surprinde prin dialogul (imortalizat de o camera fixa) dintre tatal umil si nepriceput si fiul descurcaret, aproape insolent, o societate in care relatiile de putere sunt bine stabilite. Cadrul fix decupat de aparatul de filmat e fereastra prin care societatea romaneasca se vede limpede.
Pentru Puiu, filmul consfintea directia in care dorea sa mearga - foarte aproape de cinema-ul direct si recreand realitatea intr-un mod cat mai fidel cu putinta, chiar daca facea fictiune, nu documentar, si folosea actori profesionisti.
"Nu stiu cat de important e acest film az
