România va avea la rândul său de suferit de pe urma adâncirii crizei în ţara vecină, aceasta fiind unul din principalii noştri parteneri comerciali. Sursa: REUTERS

Noua decizie a Ungariei de a creşte taxa pe valoarea adăugată la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, respectiv 27%, continuă lungul şir de soluţii găsite de guvern ungar, măsuri care nu şi-au atins obiectivele scontate şi au sporit aversiunea investitorilor faţă de această ţară, consideră economiştii familiari cu particularităţile ţării vecine.

În timp ce România şi alte state din Uniunea Europeană, aflate sau nu în cadrul unui acord cu Fondul Monetar Internaţional, au adoptat politica austerităţii, Ungaria a întrerupt contractul cu FMI şi şi-a jucat propria carte. În esenţă, s-a axat pe creşteri de taxe şi măsuri care au lovit puternic în mediul privat, fără a îmbunătăţi starea datoriei publice, marea problemă a ţării.

Unde s-a greşit

Cea mai mare greşeală a guvernului Ungariei a fost atunci când a renunţat la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, a spus pentru EVZ Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul român al Economiei. Acesta a explicat că, în perioade de turbulenţe financiare, ţările vulnerabile din punct de vedere economic trebuie să aibă un element de protecţie, care le permite să câştige încrederea investitorilor.

Un acord cu Fondul Monetar Internaţional asigură nu doar accesul la resurse financiare ieftine, atunci când finanţările se scumpesc, dar este şi un garant în ochii investitorilor că ţara beneficiază de sprijin consultativ pentru a depăşi problemele în care a intrat şi va implementa reforme structurale care să prevină reapariţia problemelor.

Or, soluţiile luate de guvernul ungar nu au reuşit nici să echilibreze bugetul, nici să repună economia pe picioare şi, implicit, nici nu au trezit încredere inve