Victor Ponta a sacrificat cel mai important fotoliu deţinut de Opoziţie pentru a scăpa de rivalul său Mircea Geoană, fără ca PSD să câştige altceva în schimb. În paralel, USL lansează campania de suspendare a preşedintelui, ştiind, la fel ca în cazul lui Geoană, că nu poate strânge suficiente voturi pentru a duce demonstraţia la bun sfârşit. Cu cât găsesc mai multe motive pentru a-l scoate pe Traian Băsescu din joc, cu atât liderii Opoziţiei fac însă mai multe erori.

1. Victor Ponta şi Crin Antonescu pleacă de la premisa că, spre deosebire de suspendarea din 2007, când Traian Băsescu a fost o victimă, acum el este în mod evident un vinovat. Bazându-se pe acest schimb de roluri care s-a făcut în percepţia publică, PSD şi PNL îşi imaginează că pot convinge majoritatea românilor de necesitatea eliminării preşedintelui din ecuaţia puterii. Totuşi, Ponta şi Antonescu nu au ştiut să explice cum ar putea fi suspendat Băsescu fără o majoritate parlamentară favorabilă, semn că planul USL nu avea nici o consistenţă, faţă de etapele anterioare în care Dan Voiculescu vorbea despre 25 martie 2011 ca dată finală pentru această operaţiune. Adrian Năstase a simţit oportunitatea şi a improvizat repede o argumentaţie privind „cruciada" împotriva preşedintelui, care ar urma să ţină până la sfârşitul anului viitor, la alegerile generale. Simpatizanţii cuplului Ponta&Antonescu au înţeles că Băsescu este vinovat, dar că USL nu poate să-l dea la o parte de vreme ce nu are majoritatea în Parlament.

2. Explicaţiile lui Adrian Năstase sugerează că fostul premier aşteaptă momentul potrivit pentru a reveni la bordul de comandă al PSD, susţinut de mentorul său, Ion Iliescu. Adnotările făcute după ce Ponta&Antonescu au anunţat „suspendarea" îl repun pe Năstase în postura de lider al Opoziţiei. Altfel spus, USL are o conducere inconsistentă, lipsită de autoritate politică, fără id