Saptamina trecuta, la Tiumen, in Rusia, s-a desfasurat Campionatul European de judo pentru tineret, intrecere rezervata sportivilor sub 23 de ani. Dupa cum v-am informat, cel mai important rezultat obtinut de Romania a fost medalia de argint cucerita de ieseanul Vladut Simionescu la categoria A100 kg, delegatia tricolora mai obtinind o medalie de bronz, prin Loredana Ohii. Intors marti in Iasi, Vladut, care e pregatit de Petru Anitoaie la CS Politehnica si de Emil Moraru la lotul national, a purtat un dialog cu "Ziarul de Iasi". - Vladut, felicitari! Cum ai ajuns sa fii al doilea sportiv al Europei la categoria ta de virsta? - Destul de greu. In primul rind, din cauza conditiilor in care am facut deplasarea. Cu tot cu escala la Viena si cu timpul de asteptare, am facut 28 de ore de la Bucuresti la Moscova! Dupa aceea, am mai zburat cinci ore pina la Tiumen. Am ajuns frint acolo, am dormit de la ora opt seara pina a doua zi la 11! De aceea, optimismul cu care plecasem acasa se mai diminuase. Tonusul pozitiv mi-a revenit a doua zi, cind am vazut foile de concurs si am vazut ca ma voi lupta cu sportivi pe care-i mai batusem si alta data. Atunci am fost sigur ca voi lua o medalie, gindindu-ma chiar la cea de aur. - Ai avut ceva emotii pina in finala? - In primele meciuri, am trecut fara probleme de polonezul Rudnicki si de belgianul Harmegnies. Apoi, l-am intilnit pe bulgarul Marinkov. Desi stiam ca pot sa-l bat, mi-a fost putin teama sa nu gresesc si sa ratez finala. A iesit insa bine si am ajuns sa lupt pentru titlul european cu rusul Prokin. - Meci la care, din cite s-a spus, au existat probleme de arbitraj. - Ma asteptam la asa ceva, mai ales ca Prokin este originar chiar din Tiumen. Eu consider ca arbitrii au gresit, insa lucrurile nu mai pot fi schimbate acum. Ma multumesc cu medalia de argint, desi cred ca puteam intoarce soarta partidei, deoarece eu lupt mai bine