Sub tavanul înalt al unei fabrici din regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, inginerii Lamborghini construiesc o nouă supermaşină. Aceasta se numeşte Aventador şi a fost descrisă ca fiind cel mai apropiat echivalent rutier al unui avion de luptă stealth. Este şi simbolul unei lupte strategice care se conturează în industria auto.

Siluetele din spatele zidurilor gri - muncitorii care poartă tricouri negre cu logo-ul aurit al taurului furios - manevrează foi de material negru în maşina de decupare în vid înainte de a presa şi de modela piesele în matriţe uriaşe. Aceste componente vor forma şasiul modelului Aventador, una dintre primele maşini care va avea întreaga structură construită din materiale compozite pe bază de fibră de carbon, o alternativă la metale, apreciate de constructorii de avioane pentru maleabilitatea şi rezistenţa lor. Materialele oferă proiectanţilor "libertatea de a proiecta agresiv", spune Massimiliano Corticelli, manager de tehnologie în cadrul Lamborghini.

Materialele vor permite atingerea acelui nivel de performanţă atât de important pentru proprietarii de Lamborghini: atingerea vitezei de 100 km/h în 2,9 secunde şi o viteză maximă de 350 km/h. Dar valoarea lor potenţială se află dincolo de o mână de oameni care îşi pot permite să plătească un preţ începând cu 263.000 de euro pentru o astfel de maşină, pentru că într-o săptămână ies de pe linia de asamblare doar 20 de unităţi.

Ca o consecinţă a îndeplinirii obiectivelor de reducere a emisiilor de noxe, constructorii de maşini destinate pieţei largi trebuie să producă autovehicule mai uşoare.

În următorii ani Peugeot, Fiat, Volkswagen şi Daimler estimează că reducerea greutăţii se va datora în mare parte utilizării aluminiului. Materialele compozite sunt cu 30% mai uşoare decât aluminiul şi cu 50% mai uşoare decât oţelul, dar în prezent costă, potrivit Volksw