După buletinul meteo, la Dăbuleni sunt patru grade Celsius, modeste. După antrenul localnicilor înfofoliţi judicios cu bundiţe, cojoace, căciuli de miel, broboade, temperatura este ca de tropice. Îşi revarsă prea-plinul sufletului şi a rărunchilor, pentru că printre ei se află cetăţeanul Geoană.
"Cel mai..." localnic adoptat de acestă aşezare horti-viti-urbană, de două ori "fost", senatorul independent Mircea Geoană a venit să-şi zvânte lacrimile discrete, rămase de la aruncarea "blitz" pe tuşă şi să înceapă un drum spinos spre...Momentan, nu se ştie clar spre unde.
Mai limpede este că aici ar fi Arcadia lui. Din spusele unui concitadin cu şapcă de piele, debordând de energie ca un atom scăpat de pe orbită şi a două băbuţe-satelit, blindate gopodăreşte cu veste matlasate, pulovere groase şi baticuri cu textură de sezon, fostul ambasador, ministru de Externe, şef de partid, preşedinte al Senatului este: "Cel mai cult şi mai deştept om din PSD. ..om cu minte la cap, cu diplomaţie, cu carte...om bun, care ne-a ajutat, ne-a făcut păduri, plantaţii..."
Iar cei care i-au făcut de petrecanie, "n-au mintea cu ei", completează răsunător un dolofan oacheş. "Mergem la luptă cu Mircea Geoană!", strigă omul cu şapcă. Mulţimea adunată în faţa căminului cultural, unde senatorul a venit să ţină un discurs de importanţă vitală (pentru el), freamătă "Da! Da!". "Să vină Iliescu!", se aude mânia anonimă. Unei femei trecute bine de o primă tinereţe grea, vopsită roşu-morcov, îi dau lacrimile.
Înăuntru, senatorul independent Geoană vorbeşte, cum altfel, despre nefericire şi sursele ei şi despre lacrimi care trebuie şterse, condiţie minimală, în opinia lui, pentru a "ridica glasul". Şi cauzele nefericirii sunt: "lucrurile făcute strâmb, descompunerea socială, degradarea morală". Logic, toate astea alungă diversele feluri de dragoste: de semeni, ţară, tradiţii. Dar
