Nicolae Ceauşescu a ordonat distrugerea a 20 de lăcaşe de cult, cele mai multe din categoria monumentelor istorice

Niciun stat, niciodată în istoria lui, nu a trăit pierderi precum cele provocate de vestitul plan ceauşist de sistematizare, care a dus la dispariţia a peste 40.000 de construcţii - locuinţe, edificii administrative, monumente de artă şi cultură, mânăstiri şi biserici.

Au existat iniţiative de succes care au reuşit să mai salveze de sub lama buldozerului câteva dintre bisericile încărcate de istorie. Inginerului Eugen Iordăchescu este cel care a coordonat mutarea a opt biserici din Capitală, dintre cele 11 cărora le-a fost schimbat amplasamentul.

CLICK pe imagini pentru a vedea fotografii de la demolarea Bisericii Sf. Vineri!

Demolările au început după cutremur

Bucureşteanul nu va scăpa însă de rana provocată de punerea la pământ a numeroase lăcaşuri de rugăciune. Prima pe lista roşie a partidului comunist a fost Biserica Enei. Ctitorită în 1611, lăcaşul a marcat începutul unei epoci de construcţie, definită mai târziu ca „stilul brâncovenesc“. Era anul 1977, iar haosul de după cutremur şi indiferenţa autorităţilor au dus la suprimarea primului lăcaş de cult din dureroasa listă a sistematizarii. „A existat o reacţie puternică din partea Comisiei Monumentelor Istorice, iar ca răspuns, Ceauşescu dizolvă Comisia“, susţine consilierul patriarhal Florin Şerbănescu.

Mai târziu, în 1984, demolările au continuat. Biserica-monument istoric Albă Postăvari, atestată documentar în 1595, era al doilea lăcaş de cult ca vechime din Bucureşti. Legenda spune că, în drum spre călău, Mihai Viteazul s-a oprit aici pentru a se ruga. Atât de ascultată i-a fost rugăciunea, încât călăul, şocat, nu a mai putut să execute sentinţa şi, astfel, Mihai Vodă a scăpat. În martie 1984, era pusă la pământ sub ochii enoriaşilor. „A fo