A decis să se specializeze în medicina de urgenţă după ce părinţii i-au murit într-un accident de maşină. "La începutul anului II de facultate, înainte de Revoluţie, părinţii mei au murit într-un accident de maşină. Stând cu ei în terapie intensivă, la Spitalul Floreasca, mi-am dorit foarte mult să pot face pentru alţii ceea ce nu ştiam să fac pentru părinţii mei. Poate ăsta e motivul pentru am ajuns aici, unde, din păcate, zilnic mă confrunt cu astfel de cazuri", mărturiseşte pentru gândul dr. Mioara Zamfir, unul dintre medicii Spitalului Universitar din Bucureşti.
Mioara Zamfir lucrează la UPU, pe româneşte Unitatea de Primiri Urgenţe. Practic ea este prima mână prin care trec cazurile grave care ajung la Municipal, aşa cum este cunoscut spitalul bucureştean. Stă mult în gardă, care ajunge să adune 30 de ore şi nu 24. Nu ştie ce înseamnă aniversări, revelion, crăciun pentru că la camera de gardă timpul curge altfel.
Trei specialităţi şi o ambiţie
Mioara Zamfir e licenţiată în medicină la UMF "Dr.Carol Davila" şi de zece ani lucrează la Spitalul de Universitar de Urgenţă Bucureşti. Are trei specialităţi, toate urmate "dintr-o ambiţie personală", după cum spune: "Am vrut să ştiu mai mult".
"Am trei specialităţi. Am făcut specialitatea de medicină de familie - medicină generală, pentru că eram un pic nemulţumită de sistem şi pentru că ştiam că pot mai mult. Am mai dat încă un rezidenţiat, de medicină internă, în care am făcut şi primariatul. Pentru că am avut şansa să obţin un post în departamentul de urgenţă şi să lucrez în acest departament am vrut să fac şi medicina de urgenţă pentru că am vrut să fiu pusă la punct cu toate. Toate aceste specialităţi au reprezentat o ambiţie persoanală", povesteşte Mioara Zamfir.
"Te doare sufletul la propriu când eşti scuipat"
Medicii de la Unitatea de Primiri Urgenţe se confruntă cu
