Într-o română cursivă, Ioannis Alfieris, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Române, organizaţie care reprezintă interesele celor mai mari firme greceşti în România, mărturiseşte că este "foarte ataşat" de România. Unul dintre motive este că aici şi-a găsit "jumătatea", atunci când şi-a făcut o parte dintre studii în România. "Jumătate din viaţa mea este legată de România. Sunt ataşat foarte mult de ţara aceasta. Soţia mea este româncă, am fost colegi de grupă la facultate în România", povesteşte Ioannis Alfieris.

Prima dată a venit în România în 1979, iar între 1980 şi 1985 a urmat cursurile facultăţii de construcţii civile, industriale şi agricole. Ulterior a lucrat timp de aproape cinci ani, între 1982 şi 1986, la Ambasada Greciei în ţara noastră, ca translator la nivel de preşedinţi.

Ce discuta Ceauşescu cu omologul său grec

În perioada în care a lucrat la Ambasada elenă din Bucureşti, interval în care spune că a adunat un bagaj de cunoştinţe foarte important. "Această experienţă nu poate fi descrisă, aduce o maturitate. Nu este o experienţă ce aduce date tehnice, ci aduce un bagaj de cunoştinţe foarte, foarte larg. Au fost momente deosebit de importante, în care s-au luat decizii în privinţa istoriei unei ţări, precum şi alte decizii importante la nivel regional", povesteşte Ioannis Alfieris.

Rugat să îl descrie pe Nicolae Ceauşescu, pentru care a fost translator în cadrul discuţiilor care au avut loc la Ambasada Greciei din România, spune că acesta "a fost o persoană foarte dură, fără argumente şi cu păreri inflexibile în privinţa unor decizii". "Cu toţi am cunoscut clipele grele prin care a trecut România în acea experienţă politică nefericită", este de părere Ioannis Alfieris.

Unul dintre subiectele importante din discuţiile bilaterale de la ambasada elenă l-a constituit cel privind renunţarea la arme nucleare î