Statele europene care se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în a-şi asigura finnanţarea deficitelor şi refinanţarea datoriilor fac apeluri către populaţie pentru a cumpăra titluri de stat (bonduri).
Creşterea puternică a datoriilor publice este o problemă cu care se confruntă toate statele europene, iar concurenţa pentru a atrage resurele disponibile pe pieţele financiare este acerbă, ceea ce determină ca investitorii internaţionali să fie foarte selectivi. În plus, neîncrederea că aceste state vor reuşi să-şi plătească datoriile şi să-şi reducă deficitele prin măsuri de austeritate face ca primele de risc cerute de investitori să fie tot mai mari, iar costurile de finanţare ale statelor să crească puternic.
În aceste condiţii, chiar şi Franţa sau Germania au dificultăţi în atragerea de capital de pe pieţe, iar pentru state puternic îndatorate precum Italia sau Belgia vânzarea de bonduri la un cost rezonabil devine aproape o misiune imposibilă.
De aici nevoia acestor state de a se baza mai mult pe cetăţenii proprii şi de a încerca să-i convingă pe aceştia să pună umărul la ieşirea din criză prin achiziţia de bonduri.
Astfel de achiziţii nu pot compensa decât în mică măsură vânzările masive de pe pieţele financiare, afirmă specialiştii. Nivelul actual al randamentelor este considerat nesustenabil pentru ca Italia să poată continua administrarea datoriei de circa 1.900 miliarde de euro, echivalentă cu 120% din PIB.
Investitorii străini şi-au redus expunerea pe Italia la circa 45% de la 51% la îneputul anului, potrivit Reuters. În ultimul raport privind stabilitatea financiară, publicat în noiembrie, banca centrală a Italiei estimează că 42,4% din datoria ţării este deţinută de investitori străini, aproape de nivelul Spaniei, în timp ce pentru Germania nivelul este de 50,1%, iar pentru Franţa de 57,9%.
România nu este încă în situaţ