Probabil că, dintre însemnele proprietăţii, cel mai marcat de bunul gust, de simţul estetic şi de imaginarul artistic rămâne ex libris-ul. Faptul nu trebuie să mire, căci însăşi proprietatea despre care vorbeşte îi diferenţiază pe iubitorii cărţilor de cei care le ignoră sau care se mulţumesc să le utilizeze sporadic, eventual împrumutându-le. Dintr-un punct de vedere, aşadar, ex libris-ul este un stindard şi un manifest în favoarea pasiunii cititului şi a colecţionării cărţilor. Din altul, el se dovedeşte pretextul care a permis imaginii livreşti să dobândească un soi de autonomie, ajungând să reprezinte o specie grafică aparte, înrudită cu heraldica, însă fără esoterismul acesteia, dobândind în plus faţă de ea, ca o frumoasă compensaţie, o mai mare libertate de mişcare în imaginarul artiştilor.
Expoziţia găzduită în vara care s-a încheiat, a anului 2011, în Turnul Croitorilor din Cluj, renovat de municipalitate şi adus la îndemâna publicului ca spaţiu expoziţional şi loc de savurat o cafea, a venit din iniţiativa unui împătimit colecţionar transilvan, Gabor Takacs. Pasiunea l-a transformat, cu câteva decenii în urmă, din simplu admirator într-un discipol al maestrului desenului artistic care a fost Jeno Barcsay, profesor la Academia de Arte din Budapesta şi faimosul autor al Anatomiei artistice recomandate ucenicilor într-ale plasticii din Ungaria, în peisajul Gherlei, oraş apropiat satului de origine al maestrului (Cătina, jud. Cluj). De atunci încoace, Gabor Takacs nu s-a rezumat doar la bucuria pe care i-au prilejuit-o mereu operele de artă achiziţionate, primite în dar sau recuperate din pură, dar fericită, întâmplare din spaţiile, nu o dată improprii, unde fuseseră depozitate, ci a început el însuşi să se ilustreze ca grafician şi autor de ex libris.
De astă dată, apelând şi la alţi colecţionari clujeni - precum pictorul Ovidiu Petca -, dl. Taka
