Criza datoriilor se propagă cu o viteză ameţitoare, ameninţând state din chiar inima zonei euro, printre care Germania, Franţa şi Italia, după ce a dus în pragul defaultului, pe rând, Grecia, Irlanda şi Portugalia după creşterea costurilor de finanţare la niveluri nesustenabile. De cealaltă parte a Atlanticului, SUA, ţară care la rândul ei a trecut la muchie de cuţit de un default, ce-i drept tehnic, şi care continuă să aibă probleme cu datoria uriaşă, se împrumută la cele mai mici costuri din istorie, deşi şi-a văzut în această vară ratingul tăiat de una dintre principalele agenţii de evaluare financiară, pe când în Europa randamentele obligaţiunilor sunt tot mai mari.
Bursele europene au sângerat ieri cu o intesitate mai mică decât în zilele anterioare. Întâmplător sau nu, ieri a fost Thanksgivingul în SUA, ţara de unde provin cei mai mari manageri de active din lume.
Cum s-ar putea explica discrepanţa dintre costurile de finanţare ale europenilor şi ale americanilor?
"Este vorba de atacuri, dar speculative, făcute de investitorii care profită de situaţia de fapt. Ceea ce vedem este o îngrijorare cu privire la soluţiile de rezolvare a crizei europene. Investitorii percep că situaţia se agravează. Germania este victima poziţiei pe care o deţine în Europa", spune economistul Aurelian Dochia. El a explicat că sunt multe bănci americane expuse la zona euro, iar o catastrofă în Europa nu le-ar servi, pe termen scurt, la nimic.
La rândul său, profesorul de economie Daniel Dăianu a indicat că situaţia are la bază lipsa de încredere a investitorilor.
"Zona euro are defecte de design, pentru că este o uniune monetară care nu are complementul fiscalo-bugetar, aşa cum îl are SUA. Cât n-a fost criză, deficienţele au stat într-o arie invizibilă", spune Daniel Dăianu, adăugând că multiplicarea datoriilor publice a creat o anxietate foarte mare
