Cumpărătorii au devenit mai selectivi, caută valoarea, iar meşterii populari autentici sau creatorii de instrumente, prosperă

În timp ce unii meşteri populari se plâng de faptul că prelungirea perioadei de criză i-a adus la „lingură de lemn", cei mai renumiţi spun că nu au motive de îngrijorare. „Paradoxal însă, dar în acest an, de criză, am tăiat cele mai multe facturi, mai multe decât în anii trecuţi. Veniturile au crescut uşor, iar oamenii care cumpără au devenit mai selectivi. Nu mai poţi merge cu aceleaşi lucruri cu care ai fost la un târg în urmă cu doi ani. Să aduci ceva nou, dar să păstrezi filonul autenticităţii operei tale", a spus Ene Vasile, pe care l-am găsit în atelierul său de creaţie, un adevărat „filozof" al lemnului care foloseşte simbolurile artei populare tradiţionale. Un alt creator popular spune că oamenii apreciază valoarea intrisecă a fiecărui produs. „Nu este de mirare că, aflat la un târg, vezi că vecinul tău poate nu vinde toată ziua nici măcar un obiect. Eu chiar am făcut un top al târgurilor unde am vândut cel mai bine anul acesta. Orădenii au fost cei mai interesaţi să cumpere, urmaţi de craioveni, sibieni şi locuitorii din Târgu Jiu", a spus meşterul popular Constatin Manoli, ale cărui furci au ajuns anul acesta dincolo de graniţele ţării în Grecia, Spania, Austria, Japonia sau Canada. În atelierul mutat în gura sobei al Viţei Lepădat, din Băbeni, atmosfera este una de sărbătoare. „Că este greu sau uşor, dincolo de toate astea trăim cu bucuria sufletească că în pragul Sărbătorilor, împăcarea cu mult sau puţin, atât cât ne-a fost dat fiecăruia să realizăm, este motiv de împlinire sufletească", spune femeie care lucrează în lemn, alături de soţul, copii şi nepoţelul ei.

Donaţii de dragul artei

Creator de instrumente muzicale, Miron Cernătescu, tatăl celebrei naiste Dalila Cernăteascu, este de părere că aprecie