Vorbire. Parcă ţi-ai scote spini din gâtlej
accentuat metaforic vorbind – din inimă
din traheea ta rotunjită din petale roze puse straturi-straturi
unele
peste
altele
şi din lemn de trandafir alb – reconstitui tu în memorie
imaginea de pe planşele de la lecţia de anatomie –
nici pe una din ele nu erau înfăţişate ţesuturi sângerânde
ca sub
coroana
de spini.
Această vorbire e ca o scoatere de spini din propriul gâtlej
din propria inimă fiind şi ca o anulare a amestecului de sensuri
şi de senzaţii
în melanjul lor provocator de nelinişte
vorbire directă care ar putea anunţa o noapte mai puţin întunecată
(dar şi gluma neinspirată că – pe cerul negru al gurii –
stelele se văd mai luminos...).
Temperarea lăcomiei – anihilarea excesului de senzitivitate şi gust
renunţarea la vinuri înspumate şi dulceţuri provocatoare
care probabil însoţesc omul încă din pruncie.
Vorbire directă. Spinii se împuţinează – gâtlejul e tot mai liber
ceea ce nu se poate spune şi despre inimă – sclava propriei tiranii
despre care – indirect
este şi această vorbire directă.
Vorbire. Parcă ţi-ai scote spini din gâtlej
accentuat metaforic vorbind – din inimă
din traheea ta rotunjită din petale roze puse straturi-straturi
unele
peste
altele
şi din lemn de trandafir alb – reconstitui tu în memorie
imaginea de pe planşele de la lecţia de anatomie –
nici pe una din ele nu erau înfăţişate ţesuturi sângerânde
ca sub
coroana
de spini.
Această vorbire e ca o scoatere de spini din propriul gâtlej
din propria inimă fiind şi ca o anulare a amestecului de sensuri
şi de senzaţii
în melanjul lor provocator de nelinişte
vor