- Comentariu - nr. 898 / 25 Noiembrie, 2011 S-a batut multa moneda pe faptul ca regimul ceausist ar fi "vandut”, Germaniei Federale, dupa 1975, pe bani frumosi, pe germanii, sasii si svabii din Transilvania si Banat. Se pare, insa, ca lucrurile au stat nitel altfel. Germania, care avea deja o populatie imbatranita si avea nevoie de forta de munca eficienta, trebuia sa apeleze la muncitori si specialisti din alte parti. Este momentul cand s-au stabilit in Germania multi turci, de exemplu, aparand adesea tensiuni sociale cauzate de mentalitatile diferite si de diferentele de civilizatie. Venirea unor conationali stabiliti in arcul carpatic cu secole in urma devenea tot mai tentanta. A intervenit o intelegere intre statul roman si cel german, iar plecarea nemtilor era conditionata, intre altele, de plata cheltuielilor cu asistenta sociala si sanitara, cu pregatirea scolara si profesionala, efectuate de statul roman, a etnicilor germani care urmau sa se stabileasca definitiv in Germania Federala. Dupa 1990, procesul acesta al plecarii etnicilor germani s-a definitivat, de data acesta fara ca statul roman sa mai primeasca vreo despagubire. Plecarea nemtilor din Transilvania si din Banat a avut consecinte dezastruoase pentru tara noastra, din multe puncte de vedere. S-a intrerupt o traditie culturala, atatea si atatea sate si comune si-au schimbat componenta etnica, si nu in bine, prin stabilirea etnicilor romi in casele parasite de sasi si de svabi. A disparut, astfel, renumita ordine si civilizatie din zonele Brasovului, Sibiului sau Bistritei. Pe un plan mai larg, dat fiind faptul ca germanii au fost o minoritate nationala fidela statului roman, ca au convietuit fara tensiuni semnificative cu romanii, ne putem pune intrebarea daca tendintele autonomiste si separatiste ale clasei politice maghiare ar mai avea aceeasi virulenta si acestora nu le-ar raspunde cu un NU hot