Românul consumă jumătate din cantitatea de carne de porc pe care o mănâncă ceilalţi europeni, bea doar 2 litri de tărie pe an, dar şi 250 litri de lapte. Statisticile oficiale care plasează România mai bine sau mai prost în diferite clasamente sunt însă departe de realitate. Cum arată, de fapt, România din afara cifrelor?

Gospodăriile din mediul rural duduie. Produc atât pentru consumul familiei şi, adesea, în caz de surplus, pentru a vinde o cantitate mică de alimente sau băutură către doi sau trei vecini. Doar că la o populaţie rurală estimată la 40% această realitate bulversează topurile oficiale ale consumului de alimente şi alcool.

Din analiza RL reiese că locuitorii, în special cei de la ţară, mănâncă şi beau mai mult din propria ograda decât cumpără de la supermarket. În staticile europene Eurostat se preciza că - în urmă cu doi ani - „100% din gospodăriile româneşti produc bunuri exclusiv pentru propriul consum", Estonia se află pe poziţia a doua cu 49%, Cehia 41%, în timp ce Ungaria se află la coada clasamentului cu doar 8% din gospodării care produc pentru hrana membrilor familiei.

Bem mai mult decât în statistici

Cifrele vorbesc de la sine. Dacă oficial bem 2 de litri de produse distilate (după cum am aflat de la Institutul Naţional de Statistică), specialiştii spun că, de fapt, vorbim de o cantitate de trei ori mai mare. „Oricine are la ţară un măr, un corcoduş, o mică livadă de pruni". Potrivit datelor oficiale, consumăm puţin peste 24 litri pe an de vin, dar - în realitate - se ajunge la o cantitate de două ori mai mare pentru că multă lume are în curte butuci de viţă-de-vie. Situaţia se repetă în ceea ce priveşte legumele care cresc în grădinile din spatele casei şi care reprezintă cel puţin 25% din producţia oficială.

Trebuie spus că nu există o evaluare foarte exactă a autoconsumului - ceea ce se produce în