Răspunsul băncii centrale a Suediei (Riksbank) la cel mai mare șoc economic suferit de către economia globală de la Marea criză din anii 30 până în prezent, a fost extinderea puterilor sale în a interveni pe piețele financiare.

Iar strategia a avut succes. Modul în care problemele au fost gestionate de către banca centrală a pus bazele celei mai rapide redresări economice din cadrul Uniunii Europene, a condus la reducerea datoriei publice și la crearea de surplus bugetar. Costurile de împrumut ale Suediei sunt, în acest moment, mai scăzute chiar decât cele ale Germaniei – cea mai importantă economie a Uniunii, arată Bloomberg.

„Dacă lucrurile merg în altă direcţie şi după alte reguli decât cele considerate normale, atunci trebuie să fi pregătit să-ţi adaptezi politicile la noile realităţi”, a declarat Stefan Ingves, guvernatorul Riksbanc și, totodată, președintele Comitetului Basel – cel mai înalt for de supraveghere şi reglementare a sistemului financiar – bancar la nivel global, în cadrul unui interviu.

Învățând lecția crizei imobiliare din Statele Unite și a crizei datoriilor suverane care i-a urmat, precum și folosind experiența proprie a colapsului financiar suedez din anii 90, decidenții politici, conduși de Ingves, s-au abătut de la mandatul strict al controlului inflației, şi a luat în considerare și celelalte dezechilibre economice înainte de a modifica dobânda cheie. Riksbank se așteaptă ca economia Suediei să crească cu 4,2% anul acesta, aproape de trei ori estimările Fondului Monetar Internațional cu privire la creșterea economică a zonei euro sau a Statelor Unite.

Criza a demonstrat că modelele clasice de mandat al băncilor centrale nu iau în considerare cum trebuie riscurile sistemului financiar, a considerat Ingves, adăugând că este necesar să se conceapă modele economice care să cuprindă mai bine dinamica economi