“Asistăm la o memorabilă şi plină de învăţăminte confuzie a speciilor: naturile diafane construiesc baricade, activiştii devin lirici, poeţii devin militanţi. Tot mai mulţi bărbaţi vorbesc subţire şi tot mai multe femei vorbesc gros. Politrucii pledează pentru apolitism, estetizanţii se “angajează” agitatoric. Caprele devin gorgone, căţeii de mahala devin pisici de rasă, porcii devin boi, boii devin vaci, şoarecii, tauri comunali. Toţi adormiţii ajung insomniaci şi toţi nevroticii ne explică ce e echilibrul sufletesc. Foşti funcţionari comunişti luptă pentru victoria capitalismului, foşti gazetari de partid demască foşti disidenţi”, scria Andrei Pleşu în 1993. Acum, după aproape 20 de ani, putem adăuga încă o transformare fantasmagorică acestui lung şir de absurdităţi: anchetaţii DNA ţin conferinţe pe tema fenomenului corupţiei din România.

Chiar dacă nu mai era nevoie, Adrian Severin a demonstrat ieri, încă o dată, că este un inamic al bunului-simţ şi un vajnic apărător al penibilului. În cazul dumnealui, lucrurile sunt simple: legea este un paravan în care se ascund cei lipsiţi de morală. “Să spunem că sunt chiar condamnat, nu am dreptul la libera exprimare? În urmă cu 9 luni am fost acuzat şi până în prezent nu s-a prezentat nicio probă. Un acuzat de crimă în SUA a scris un eseu despre crimele sale, nimeni nu s-a scandalizat. Chiar dacă opinia mea nu vă place, trebuie să trăiţi cu ea. Nu puteţi să mă excludeţi decât fizic”, a declarat ieri, cu nonşalanţă, după conferinţa pe tema corupţiei pe care a susţinut-o la sediul din Bucureşti al Fundaţiei Europene Titulescu.

Inamicul bunului-simţ

În urma reportajului publicat în luna martie de ziarul “The Sunday Times”, în care s-a arătat că Adrian Severin ar fi promovat un amendament în Parlamentul European contra unei sume de bani, demisia sa a fost cerută atât de către liderul PSD, cât şi de preşedint