Fiica cea mare a regretatului poet Adrian Păunescu a murit ieri, la 44 de ani, din cauza unei boli incurabile descoperite mult prea târziu.
O prezenţă discretă în viaţa publică, fiica cea mare a regretatului poet Adrian Păunescu a lucrat din umbră şi a fost martoră la suferinţele mamei sale, Constanţa Buzea, care proiecta în însemnările sale marile amărăciuni din timpul căsniciei cu marele poet.
Ioana Păunescu a murit ieri la vârsta de 44 de ani din cauza unei boli incurabile. Aceasta a lăsat în spate ilustraţia multora dintre cărţile scrise de părinţii ei.
La doar un an după ce şi-a îngropat tatăl şi soţul, fiica cea mare a lui Adrian Păunescu, din prima căsnicie cu Constanţa Buzea, a murit, ieri, din cauza unei boli incurabile pe care a depistat-o mult prea târziu pentru a fi salvată de medici.
Cu patru luni înainte de a trece în nefiinţă, Adrian Păunescu spunea despre fiica sa Ioana că “este superdotată, deşi mai puţin delăsătoare. Prima născută, Ioana, este o fiinţă spirituală, capabilă de iubire, bună ştiutoare de limbă română, dar nenorocoasă (i-a murit acum câţiva ani bărbatul) şi mai puţin ambiţioasă. Performanţele ei profesionale n-au apărut cu promptitudinea pe care o merita vocaţia ei. Un anumit fel de depresie i-a împuţinat şi elanurile sociale. Asta nu înseamnă că n-o iubesc fără condiţii.
La fel de frumos vorbea despre ea şi mama ei, poeta Constanţa Buzea, care o aminteşte şi în celebrul ei jurnal „Creştetul gheţarului”, unde o alintă „Ioana mică”.
„ (...)De la Sinaia n-am mai plecat cu trenul, ci cu un microbuz de ocazie. De la Câmpina, şoseaua ca oglinda. Am ajuns cu peripeţii, în trei ore, într-un Bucureşti impracticabil. La revedere, Ioana mică a fost strălucitoare. Mama se plânge de dureri de şale. Şovăie în a renunţa la slujbă. S-ar pensiona, dar nu are vechime. Se teme să se lase în voia sorţii (...) @
