Duminica trecută, spaniolii au schimbat partidul de la putere din cauza programului de austeritate. Vor face şi românii la fel, anul viitor?
Spaniolii s-au răzbunat: la alegerile de duminica trecută i-au alungat pe socialişti de la putere cu un scor atât de ruşinos, încât dacă ar mai fi şi aruncat cu pietre după ei nu s-ar fi mirat nimeni: 187 de mandate din totalul de 350 ale Camerei Deputaţilor. Este o reacţie la slaba gestionare a treburilor ţării în această perioadă de criză. Şomajul, cel mai mare dintre toate ţările UE (peste o cincime din populaţia activă), şi perspectivele sumbre cauzate de retrogradarea ratingului de ţară au fost motivele schimbării. Cu toate acestea, românii stabiliţi aici, de exemplu, au preferat să rămână pe loc şi să nu se întoarcă acasă, datorită nivelului de trai mai ridicat şi a ajutoarelor sociale generoase asigurate de Guvernul de la Madrid.
Alungaţi în 2004 de la putere de un accident neprevăzut - atentatele din trenurile cu navetişti ce soseau în Madrid în dimineaţa zilei de 11 martie -, popularii au mai pierdut o dată alegerile "din inerţie", în 2008, chiar înainte ca efectele turbulenţelor economice să se resimtă în economia Spaniei. Nu putem şti dacă revenirea lor atunci la conducere ar fi ţinut ţara în afara crizei. În schimb, cu prima ocazie, s-au răzbunat dur pe socialişti.
Se va întâmpla şi în România o asemenea schimbare radicală după alegerile de peste un an? La noi, situaţia e pe dos şi niţel mai complicată. La prima vedere (dacă e să ne luăm după sondajele recente) o alianţă de dreapta-centru-stânga (PNL^PSD) ar urma să vină în locul uneia de aceeaşi orientare (PDL^UNPR). Sondajele spun că opoziţia ar câştiga alegerile fără să mişte un deget sau chiar mişcându-l neinspirat - cum e în cazul atât de des vehiculatei intenţii de suspendare a preşedintelui sau în lupta de orgolii deschisă de V
