Încep să cred că am rămas un naiv. Nimic nu se schimbă în politica românească. Nicio cristalizare doctrinară, nicio modificare de atitudine, de personaje.
Da, răspunsul cel mai comod şi la îndemână – care este cât se poate de real de altfel – este că pe politicienii noştri de Dâmboviţa nu-i interesează decât ciolanul şi, nicidecum, ideologia.
Partidul Democrat Liberal este în continuare o struţo-cămilă. Deşi s-a declarat de dreapta, PDL-ul are în componenţă social-democraţi autentici precum Frunzăverde, liberali ca Valeriu Stoica şi Stolojan, creştin-democraţi ca Blaga şi, virtual, Baconschi. La urma urmei, liantul acestora nu este decât Traian Băsescu şi mirosul fripturii de la putere. Din acest punct de vedere, am salutat iniţiativa lui Teodor Baconschi de a înfiinţa "Fundaţia Creştin-Democrată", ca un potenţial nucleu al unei limpeziri doctrinare. Nu sunt convins însă că ideologia creştin-democrată, care a avut succes în ţări catolice şi protestante, poate fi altoită în România pur şi simplu. Născută din bulele papale ale Vaticanului, creştin- democraţia germană sau italiană nu poate fi translatată pe un segment majoritar ortodox. Pe o populaţie unde domină spiritul răsăritean şi balcanic, în sensul bun al cuvântului. Din acest punct de vedere, studiile de teologie socială ale tânărului teolog din Cluj Radu Preda rămân remarcabile. Fără vanitatea şi puseurile juvenile, Radu Preda rămâne un potenţial om de dreapta demn de luat în seamă. Creştin-democraţia nu poate avea succes în România pentru că, deocamdată, nu se vede creştinismul… Ciudat este că, până acum, puţinii ideologi ai PDL nu şi-au îndreptat privirile şi spre Uniunea Social-Creştină din Bavaria, al cărei social-creştinism are valenţe reale. Dreapta franceză total laică, şi ajunsă, din punct de vedere moral, o mişcare etică şi nu creştină, e departe de aspiraţiile naţionale. Poate conser
