Instituţiile şi companiile de stat cheltuiesc anual 200 milioane euro pentru cumpărarea de maşini, laptopuri, mobilier, aparate aer condiţionat, telefoane mobile şi servicii de telecom, majoritatea achiziţiilor fiind realizate prin negocieri directe sau licitaţii la care este depusă o singură ofertă, potrivit Mediafax.

Deşi o parte dintre achiziţii sunt acoperite şi din fonduri UE, majoritatea contractelor sunt atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, fiind invocate motive legate de "extrema urgenţă" a situaţiei, de criterii tehnice care pot fi îndeplinite de un singur furnizor sau de protejarea unor drepturi de exclusivitate, ori prin licitaţii deschise la care însă, invariabil, este primită o singură ofertă din partea unei societăţi cu răspundere limitată. Chiar şi în cazul licitaţiilor cu un singur ofertant, instituţia contractantă raportează că a atribuit contractul luând în calcul preţul cel mai scăzut.

Acest sistem, în care atribuirea unui contract prin licitaţii deschise la care sunt înregistrate mai multe oferte reprezintă excepţia de la regulă, este aplicat în condiţiile în care, în primăvara anului trecut, premierul Emil Boc cerea miniştrilor să sisteze în companiile subordonate orice licitaţie pentru achiziţionarea de maşini, televizoare, imobile sau alte bunuri care nu sunt de strictă necesitate, arătând că acestea pot fi amânate "pentru vremuri mai bune", şi anunţa că Guvernul ia în calcul înfiinţarea unui "punct de comandă" care să avizeze achiziţiile de produse de birotică pentru toate ministerele, iar consumabile ca pixuri şi hârtii să fie cumpărate de la acelaşi furnizor şi la un preţ comun.

Solicitarea premierului a fost formulată după ce datele centralizate pe primele patru luni ale anului trecut, calculate de MEDIAFAX, au indicat că instituţiile guvernamentale şi companii de stat au cumpă