În vocabularul unui investitor nu există sintagmă mai dură decât „de neinvestit“. Termenul – care arată că pieţele nu văd niciun sens în a investi într-un anumit activ – este din ce în ce mai des folosit atunci când se vorbeşte de băncile europene.
„Este cu adevărat o zonă de calamitate. Nu m-aş atinge de ele. Nu m-ai putea convinge să cumpăr nici măcar o acţiune“, spune Paul Casson, directorul diviziei de acţiziţii pe Europa al fondului de investiţii Henderson Global Equities.
Chiar şi unii bancheri par să fie de acord. „Tare aş vrea să văd investitorul care este dispus să bage bani în bănci britanice. Toate îţi sfătuiesc clienţii că e un loc stupid în care să bagi bani“, declară Stephen Hester, director al Royal Bank of Scotland, pentru „Financial Times“.
O combinaţie toxică de expunere uriaşă pe datorie guvernamentală, dificultăţi de finanţare şi posibilitatea reintrării în recesiune dărâmă valoarea acţiunilor bancare. La nivelul zonei euro, acţiunile băncilor au scăzut cu mai mult de jumătate în acest an.
Acţiunile grupului francez Société Générale au scăzut cu 60% anul acesta, ajungând la cel mai scăzut nivel din 1992 şi până acum, transmite publicaţia britanică, citând datele grupului nipon Nomura.
Preţurile scăzute nu reuşesc să atragă investitori în căutare de chilipiruri ci, din contră, îi fac pe aceştia să se teamă de naţionalizări. Commerzbank, deja deţinută în proporţie de 25% de guvernul german, a devenit săptămâna aceasta cea mai expusă ţintă, după ce a anunţat o scădere a capitalului de peste cinci miliarde de euro.
Iar la orizontul sistemului bancar european nu se arată deloc veşti bune. Cele mai recente teste de stres arată că acestea au un deficit de capital de 106 miliarde de euro, sumă pe care toată lumea o consideră subevaluată din cauza turbulenţelor din pieţe din ultimele luni, ca