Pe 30 noiembrie îl sărbătorim pe apostolul care a propovăduit creştinismul pe meleagurile noastre. Primii botezaţi în apele celor nouă izvoare ale pârâului Cuzgun au fost: Innul, Immul şi Pinnul. Sursa: AGERPRES

În dreptul localităţii Ion Corvin, din judeţul Constanţa, drumul se îndreaptă spre o pădure de tei care ocroteşte, în inima muntelui, Peştera Sfântului Andrei, locul în care a sihăstrit Apostolul Andrei. Locul dăinuie şi astăzi, plin de taină, iar documentele istorice atestă că Sfântul Andrei a ajuns în Dobrogea în jurul anului 60 d.Hr. împreună cu ucenicii săi. Aceştia şi-au făcut chiliile şi biserica în stânca muntelui. Peştera este locul din care Apostolul Andrei a răspândit creştinismul, devenind un far al credinţei.

În apropierea peşterii se găsesc izvoare din care se spune că au fost botezaţi strămoşii noştri. Din toate aceste motive, Mănăstirea Peştera Sfântului Andrei, poarta de pătrundere a creştinismului în România, reprezintă un adevărat Bethleem al neamului nostru.

Peştera Sfântului Andrei

Conform scrierilor teologice şi istorice, Apostolul Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi într-o peşteră aflată la marginea unei păduri. Locul nu a fost ales întâmplător, pentru că la vest de peşteră, la aproximativ 150 de metri, se află nouă izvoare ale pârâului Cuzgun, în care Sfântul Andrei i-a botezat pe primii autohtoni convertiţi la creştinism, pomeniţi în vechi sinaxare: Innul, Immul şi Pinnul. Şi tot de aici, preoţii au dus în toată Dobrogea, şi mai departe, până în munţii vechii Dacii, cuvântul Evangheliei lui Hristos. Din cele nouă izvoare, astăzi se mai văd doar patru -poziţionate în formă de cruce - iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei.

În fiecare an, de Sfântul Andrei şi nu numai