Milioane de aventurieri din toată lumea caută \"comori\" bine ascunse cu GPS-ul. Jocul este şi o formă de a-ţi face drumeţiile mai palpitante sau de a descoperi obiective turistice deosebite.

În vara anului trecut, în timpul vizitei preşedintelui israelian Shimon Peres în ţara noastră, o cutie suspectă găsită sub podul Băneasa, exact pe traseul acestuia, i-a alarmat pe pirotehnişti. Spre mirarea lor, în cutie nu se afla o bombă, ci doar câteva bilete de tren, un bec, un pix, un carneţel şi o hârtie pe care era specificat faptul că acea cutie face parte dintr-un joc online internaţional, în care sunt implicaţi milioane de oameni.

Cineva ascunde o cutie într-un loc public, după care îi publică poziţia pe un site. Alţii o caută cu GPS-ul, lasă înăuntru un obiect, după care îşi scriu numele pe o listă.

Geocaching-ul, jocul "high-tech", aflat la mare căutare în SUA, are peste 100 de adepţi şi în ţara noastră, cu vârste cuprinse între 10 şi 60 de ani. Există în jur de 1.500 de "geocache-uri", cele mai multe în Bucureşti şi în oraşe din Transilvania.

Căutătorii moderni de comori sunt gata să dea patul cald pe plimbări nocturne în parc, ghidaţi de GPS. Se strecoară printre ruine şi întorc cărămizile cu susul în jos până găsesc "comoara".

Românul care a găsit primul "cache" din Europa

Jocul a apărut pentru prima oară în SUA, acum 10 ani, după eliminarea restricţiilor privind folosirea GPS-ului.

Pe site-ul geocaching.com sunt înregistrate coordonatele cutiilor din întreaga lume. Oricine vrea să joace trebuie să îşi facă un cont şi, în funcţie de coordonatele locuinţei, site-ul va afişa cutiile din proximitate. În ţara noastră sunt peste 100 de geocacheri, cei mai mulţi în Bucureşti (în jur de 50).

Cătălin Duminecioiu, 29 de ani, sau salgado88, a găsit cea mai veche "cutie" din ţară, la