Peste câteva zile, când vor fi anunţate rezervele valutare, vom vedea cât a costat BNR menţinerea leului sub pragul de 4,4. Până atunci presiunea pe cursul de schimb va persista, datorită scumpirii banilor pentru statele din euro-zonă, care se împrumută tot mai greu, în vârtej intrând şi Franţa sau chiar Germania, ultima nereuşind să îşi plaseze în întregime o emisiune de obligaţiuni.

Statele de la „marginea” Europei vor suferi la rândul lor, prin reintrarea în recesiune. Prima victimă a apărut deja. Se numeşte Ungaria iar ratingul său a fost coborât de către Moody’s la categoria „gunoi” (junk). Standard & Poor’s amânase o decizie privind modificarea calificativului ţării, după ce guvernul de la Budapesta acuza înmulţirea atacurilor speculative asupra forintului, care revenea spre 318 unităţi/euro. Un comunicat oficial afirma că retrogradarea este „nefondată din punct de vedere profesional” şi se încadrează într-o serie de „atacuri financiare împotriva Ungariei”. Eforturile BNR au redus semnificativ deprecierea leului, în timp ce zlotul polonez a pierdut aproape 3,7%. Pe parcursul săptămânii, cursul a fluctuat între 4,3577 şi 4,3620 lei, maximul acestui an, care a fost înregistrat vineri, într-o şedinţă, în care, conform dealerilor, BNR ar fi intervenit din nou, în momentul în care euro urca din nou spre 4,37, astfel că închiderea s-a realizat la 4,3620-4,3640 lei. Cursul dolarului a crescut de la 3,2215 la 3,2926 lei iar cel al francului elveţian de la 3,5230 la 3,5545 lei. În piaţa la termen de la Sibiu, preţurile pe decembrie ale euro au coborât de la 4,3848 la 4,341, investitorii înţelegând, probabil, că BNR nu va lăsa cursul să treacă, cel puţin în acest an, peste 4,38 lei. Pe martie tranzacţiile s-au realizat la 4,355-4,392, pe iunie la 4,384-4,3999 iar pe septembrie la 4,4 lei. Pe pieţele internaţionale, situaţia bugetelor statelor membre ale zonei e