Vânzările-record ale retailerilor de electronice, înregistrate datorită fenomenului „Black Friday“, sunt interpretate de specialişti ca un rezultat al „culturii chilipirului“.

După „tigaiadele" şi „cratiţiadele" din săptămânile trecute, în care românii au golit rafturile cu veselă ieftină ale marilor comercianţi, vinerea trecută am avut parte de spectacolul „Black Friday" cu aglomeraţie şi vânzări-record de televizoare, aparatură audiovideo şi electrocasnice, pe fondul reducerilor substanţiale de preţuri.

Ce mesaj le transmite specialiştilor acest comportament al consumatorilor, care dau năvală imediat după ce se anunţă reduceri? Are lumea bani ascunşi, pe care îi cheltuieşte doar când apar superoferte, a revenit încrederea în economie şi consumul revine pe creştere? Dimpotrivă, spun economiştii, acesta este semnul că România este doar o „anexă de consum" a marilor pieţe, iar consumatorii sunt în continuare influenţaţi de „cultura chilipirului".

Ilie Şerbănescu: „Undeva e o greşeală"

Febra vânzărilor de vinerea trecută arată că „în modul de gândire a consumatorilor ceva este greşit", ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. În opinia lui, este bine că astfel de puseuri au loc doar câteva zile din cele 365 ale unui an, altfel „ar trebui interzise". Astfel de manifestări „nu înseamnă că oamenii au bani, ci că sunt adepţi ai culturii chilipirului - o stare de fapt care pe termen lung ne va costa foarte mult".

Alţi economişti sunt de părere că această febră a vânzărilor este „semnul cel mai clar" al crizei. „În condiţii de normalitate, oamenii nu se uită la reduceri decât ca la o curiozitate, în condiţii de criză ei deschid punga aproape exclusiv în perioadele cu promoţii. Există un resort, care nu e străin de sărăcia generalizată, şi care îi determină pe consumatori să acţioneze numai dacă li se oferă ceva în schimb.