Grupurile bancare din Europa trebuie să se recapitalizeze. Pieţele le întorc însă spatele din cauza temerilor legate de viitorul zonei euro şi al monedei unice.
În vocabularul unui investitor nu există sintagmă mai dură decât „de neinvestit". Termenul - care arată că pieţele nu văd niciun sens în a investi într-un anumit activ -este din ce în ce mai des folosit atunci când se vorbeşte de băncile europene. „Este cu adevărat o zonă de calamitate. Nu m-aş atinge de ele. Nu m-ai putea convinge să cumpăr nici măcar o acţiune", spune Paul Casson, directorul diviziei de achiziţii pe Europa al fondului de investiţii Henderson Global Equities.
Luna trecută, UE a înăsprit cerinţele de capital pentru instituţiile de creditare în încercarea de a consolida sistemul bancar. Astfel, băncile au fost anunţate că, în şase-nouă luni, trebuie să se alinieze noilor cerinţe. Cele mai recente teste de stres arată că acestea au un deficit de capital de 106 miliarde de euro, sumă pe care toată lumea o consideră subevaluată din cauza turbulenţelor din pieţe din ultimele luni, care mai mult ca sigur au cauzat daune şi în bilanţurile grupurilor bancare.
Soluţiile disponibile doar „pe hârtie" pentru recapitalizarea băncilor sunt numeroase. Prima ar fi să vină cu bani „de acasă", ceea ce ar presupune emiterea de titluri care să fie vândute către noi acţionari. Banca italiană UniCredit a fost printre primele care a încercat să atragă capital prin vânzarea de acţiuni. Însă preţul per acţiune a scăzut cu 16%, iar asta cu siguranţă că va îngreuna procesul prin care creditorul italian vrea să obţină 7,5 miliarde de euro, spun analiştii.
„Un loc stupid în care să bagi bani"
O altă opţiune ar fi ca grupurile să se împrumute de pe pieţele de capital. În actualul context, având în vedere volatilitatea pieţelor (cauzată, în bună parte, de speculaţiile pri
