Numele noului model dupa care romanii vor colecta, transporta, sorta, recicla si depozita gunoaiele menajere – produceti 400 de kilograme pe an! – are o forma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, „managementul deseurilor” ramane un eufemism in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele de influenta si bani. Gramezi de bani. Deasupra lor, roiesc cu lacomie „baietii destepti”.
De la fosti directori in Ministerul Mediului la actuali consilieri locali sau judeteni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Garzii de Mediu la membri de prim plan ai vietii politice, de la mici sefi locali actionand parinteste pentru impartirea dreapta a banilor din salubritate la oficiali imbogatiti peste noapte, mai toata lumea implicata in onorarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana pe segmentul de management al deseurilor si-a facut propriile jocuri, urmand propriile reguli.
Interesul public are un inteles special cand 99% din gunoaiele menajere pe care le colectezi ajung la groapa. Numai anul acesta tinta globala de reciclare a Romaniei este de 46%. Peste doi ani, va creste la 60%. Iar neindeplinirea ei poate aduce declansarea unei proceduri de infringement si amenzi de 200.000 de euro pe zi pentru fiecare flux de deseuri pe care am ratat tinta de colectare separata.
Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor Publice si Comisia Europeana arata asa: realizarea unor sisteme integrate de management al deseurilor a inghitit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri comunitare si va beneficia, in urmatorii ani, de o finantare totala de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Mediu. Unde sunt banii acestia si care sunt buzunarele in care ei au intrat?
Peisajul selenar al gropilor de gunoi ofera o interpretare i
