Romania era la finele anului trecut pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est dupa gradul de absorbtie a banilor europeni, atragand doar 1,5 miliarde de euro din suma totala de peste 23 miliarde de euro disponibila atat prin cele sapte Programe Operationale, cat si prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si Fondul Social European. Cu o rata a platilor efective de doar 7%, Romania era depasita si de Bulgaria, care aderase in acelasi moment la UE, dar a atras 10% din fondurile alocate (vezi tabelul de mai jos).
In actualul context economic, banii sunt tot mai greu de gasit si tot mai scumpi pe pietele financiare externe, dovada si renuntarea Finantelor la incercarea de a iesi in noiembrie cu bonduri pe piata americana, in care intentia era sa atraga circa 1 mld. Dolari datorita nivelului de risc perceput de investitori, care transfera aceasta perceptive asupra costului riscului, si deci a dobanzilor la care un stat se poate imprumuta.
Pe de alta parte, un alt risc este ca subsidiarele bancilor prezente in Romania sa isi gestioneze mult mai atent lichiditatile. Statul are la indemana un acord de rezerva incheiat cu FMI si Comisia Europeana, insa tinta pentru investitii si pentru repornirea economiei raman fondurile europene.
Datele cele mai recente, de la sfarsitul lunii octombrie, sunt si mai ingrijoratoare, in conditiile in care gradul de absorbtie efectiva a fondurilor europene, in cadrul Programelor Operationale, este de doar 3,72% dupa cinci ani de la aderare, adica doar 715 milioane de euro din cele peste 19 miliarde de euro alocate.
Fondurile europene au fost catalogate de autoritati, institutii financiare, atat locale, cat si internationale, analisti drept “prioritate zero” pentru finantarea Romaniei in contextul actual dominat de criza.
Proiectul de buget, aprobat de Guver
