Puterea militară de la Cairo îi incită pe egipteni să meargă masiv la vot. Controversatul mareşal Hussein Tantaoui, şeful statului, în fapt, după plecarea lui Hosni Mubarak, e de părere că alegerile parlamentare din Egipt, care au loc începând de luni nu vor fi un succes, decât dacă toată lumea îşi exercită dreptul civic.

În ajunul acestor alegeri considerate de observatori drept cruciale pentru viitorul ţării, în Piaţa Tahrir din Cairo a avut loc duminică seară o nouă manifestaţie uriaşă, în cursul căreia s-a cerut din nou plecarea rapidă de la Putere a militarilor.

După Tunisia şi Maroc, Egiptul este a treia ţară care după o primăvară arabă agitată cunoaşte începând de luni o alegere majoră. Ca şi în primele două state, islamiştii din Frăţia Musulmană sunt daţi marii favoriţi ai scrutinului egiptean.

Circa 40 de milioane de alegători dintr-o populaţie totală de 82 de milioane de oameni sunt chemaţi la urne ca să-i desemneze pe cei 498 de viitori membri ai Camerei Deputaţilor. Acest scrutin în două tururi se derulează în mai multe etape, în funcţie de diversele regiuni ale ţării şi se va încheia pe 10 ianuarie. Ulterior, mareşalul Hussein Tantatoui va numi alţi zece deputaţi.

Într-o punere în gardă, şeful de drept al statului egiptean a avertizat că armata nu va tolera nicio presiune, aluzie la cererile exprimate de manifestanţii din Piaţa Tahrir, dar şi de anumite capitale occidentale. Atât Parisul, cât şi Casa Albă au cerut în ultimele zile autorităţilor de la Cairo să transfere cât mai repede Puterea unui Guvern format din civili.

Alegătorii au format cozi la mai multe secţii de vot din Cairo, încă înainte de deschiderea urnelor, la ora opt. Favorită este mişcarea Fraţii Musulmani, forţa politică cel mai bine structurată din ţară. În cursa electorală sunt zece mii de candidaţi din partea a 40 de partide politice. RFI a discutat