Facultatea de Istorie a găzduit azi un eveniment prilejuit de lansarea cărţii “Securitatea contra Radio Europa Liberă”, semnată de autorul american Richard H. Cummings.
La dezbaterea moderată de Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revistelor Historia şi Foreign Policy România (Adevărul Holding), au luat cuvântul Richard H. Cummings, Adrian Cioroianu, jurnalistul Ovidiu Nahoi şi doi dintre cei care înainte de 1989 ne vorbeau din spatele microfoanelor Europei Libere: Liviu Tofan şi Emil Hurezeanu.
Discuţia invitaţilor s-a oprit asupra mai multor aspecte ale istoriei cu ”rezonanţe mitologice” ale fenomenului Europa Liberă, de la misiunea asumată a radioului de a reprezenta un mediu liber într-o lume neliberă, la generoasa finanţare americană de care a beneficiat acesta, şi până la pericolele şi ameninţările ce planau permanent asupra vorbitorilor – s-a discutat intens pe tema atentatului cu bombă din februarie 1981, operă a Securităţii.
Liviu Tofan a subliniat că în România, o ţară în care manifestările anticomuniste au fost insulare, necoagulate, Europa Liberă a fost ”singura formă de protest organizată şi eficientă”. Ovidiu Nahoi şi Adrian Cioroianu, studenţi pe vremea când Europa Liberă era un simbol al rezistenţei anticomuniste, şi-au amintit nostalgic despre entuziasmul şi religiozitatea cu care ascultau emisiunile Radioului.
Una din concluziile cărţii lui Richard Cummings este că Securitatea românească a avut poziţia cea mai dură, cea mai brutală vis-a-vis de Radio Europa Liberă, profesorul Ciorianu fiind de părere că acest fapt se datorează unei specificităţi a comunismului românesc, a laturii sale naţionale foarte pronunţate. Autorul a venit cu o dezvăluire interesantă în cursul dezbaterii, povestind celor de faţă cum, după schimbarea regimului din România, foşti agenţi ai securităţii i-au mărturisit că exista în rândul lor o reţinere, o
