Alături de alte 250 de companii cu capital de stat, RADET se află, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale în situaţia de faliment, acumulând un nivel îngrijorător de arierate, dar beneficiind în continuare de subvenţii. Deşi în evidenţa Ministerului Economiei, RADET apare că pe durata anului 2010 a înregistrat profit acest lucru se datoreză faptului că această regie a statului încarcă facturile consumatorilor cu pierderile din reţea şi primeşte an de an subvenţii de zeci de milioane de euro. Parte din pierderi se regăsesc în preţul gigacaloriei, iar restul se plăteşte, indirect, tot de populaţie prin subvenţia acordată regie. Practic, regia nu suportă pierderile din reţea, RADET fiind subvenţionată din bani publici. „Găuri negre la buget” De-a lungul timpului nu au lipsit nici scandalurile legate de mită şi încheierea unor contracte de investiţii sau mentenanţă dubioase. În anii 2002-2003, procurorii au dispus arestarea mai multor şefi de la RADET, dar şi a unor angajaţi SRI acuzaţi de mită şi trafic de influenţă în scopul acordării de facilităţi la încheierea şi derularea unor contracte economice unei firme din Germania. RADET şi RATB sunt considerate, chiar de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, „găuri negre la buget, iar subvenţionarea lor a dus la sufocarea modernizării oraşului”. Autorităţile au ajuns la concluzia că RADET trebuie să se restructureze şi să nu mai fie finanţată. În prezent, şefii RADET recunosc că pierderile prin conducte ajung la 23% şi dau vina pentru această situaţie pe dimensionarea necorespunzătoare a conductelor. Iniţial, sistemul RADET a fost proiectat pentru a asigura 75% din consum pentru zona industrială şi doar 25% pentru populaţie. Marea industrie a Bucureştiului fiind acum dispărută, necesarul de consum a rămas în principal pentru populaţie, adică 25% din capacitate. Pentru redimensionarea întregului sistem suma necesară