Numărul oraşelor-martir din România ar putea creşte în perioada următoare, Constanţa, Craiova şi Caransebeşul alăturându-li-se oraşelor care au primit deja acest statut. Dacă proiectele legislative legate de Constanţa şi Craiova au trecut deja prin Parlament şi sunt la Preşedinţie, pentru promulgare, şi Caransebeşul are şanse mari să dobândească acest statut, după ce proiectul de lege, care îi are printre iniţiatori pe doi deputaţi timişeni, a trecut deja de Senat, fiind în discuţii la Camera Deputaţilor. În Timişoara există însă şi reprezentanţi ai unor asociaţii de revoluţionari care contestă creşterea numărului de oraşe-martir, susţinând că, în afară de câteva cazuri, toate oraşele-martir care şi-au câştigat acest titlu au beneficiat „de bunăvoinţa Timişoarei”.
Caransebeşul, următorul oraş - martir al Revoluţiei
În zilele celei de-a 22-a comemorări a Revoluţiei, România ar putea avea trei noi oraşe-martir, care şi-au dobândit acest statut în urma unor proiecte legislative depuse în acest sens în Parlament.
Astfel, după ce două proiecte legislative legate de declararea Constanţei şi a Craiovei oraşe-martir au fost adoptate de Parlament, Senatul a aprobat, săptămâna trecută, o nouă propunere legislativă privind declararea municipiului Caransebeş oraş - martir al Revoluţiei din Decembrie 1989, în expunerea de motive arătându-se că au murit trei oameni în timpul evenimentelor din Decembrie 1989.
În aceeaşi argumentaţie se menţionează că în noaptea de 21 spre 22 Decembrie 1989 centrul oraşului a rămas în totalitate sub stăpânirea revoluţionarilor şi că „se poate spune că, în acele momente de solidaritate maximă, toţi participanţii s-au transformat în adevăraţi revoluţionari, aproape întreaga populaţie afându-se pe străzi”. Afirmaţie care nu s-a făcut nici în cazul Timişoarei. „În 21 Decembrie 1989 la Caransebeş a iz
