Germania şi Franţa iau în calcul „obligaţiuni de elită“ emise în comun şi reguli bugetare stricte, ca răspuns la criza datoriilor suverane.
Franţa, Germania şi Italia vor conveni asupra unor noi reguli bugetare comune şi vor încuraja o mai mare coordonare a politicilor fiscale şi economice, potrivit ministrului francez al Bugetului, Valérie Pécresse, citat de televiziunea Canal Plus. Acest lucru ar evita procesul lung şi complicat de amendare a tratatelor UE pentru a permite astfel de politici comune.
Ideea ar fi „o guvernare cu adevărate agenţii de reglementare şi cu adevărate sancţiuni pentru a crea încredere", a declarat Pécresse. „Germania, Franţa şi Italia vor să fie motorul unei Europe mult mai integrate, mai solide şi cu mecanisme de reglementare stricte, care nu permit nimănui să trişeze", a spus ea. Potrivit ministrului francez, când ţările membre se vor angaja la noi reguli, instituţiile europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, „îşi vor putea juca rolul pe deplin".
Deşi, într-o anumită măsură, încalcă principiile de solidaritate şi consens ale UE, acordurile interguvernamentale între câţiva membri au fost mereu o opţiune. Un precedent este acordul Schengen, care acoperă acum 22 de ţări ale UE şi trei ţări nemembre. Nu e sigur totuşi că un astfel de acord va convinge pieţele că UE, Banca Centrală şi ţările euro sprijină pe deplin ţările ocolite de investitori, precum Italia sau Spania.
Miniştrii de Finanţe ai Eurozonei se întâlnesc astăzi pentru a discuta problemele uniunii monetare înaintea unei întâlniri a miniştrilor de Finanţe din UE, miercuri. Preşedintele CE, José Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy, s-au întâlnit aseară cu preşedintele american Barack Obama, summitul fiind centrat tot pe problemele economice.
Bloc de corectitudine
Există îngrijorări că eu
