Românii nu se mai încumetă să contracteze noi împrumuturi bancare şi cumulează întârzieri tot mai mari la rambursarea creditelor aflate deja în derulare. Restanţele au continuat să crească în luna octombrie şi s-au apropiat şi mai mult de pragul de cinci miliarde de euro.
Volumul sumelor restante a urcat cu 32% în primele zece luni ale anului. La împrumuturile în euro, dolari şi franci elveţieni au crescut cu peste 38%, până la echivalentul a 2,76 miliarde de euro.
La creditele în lei, sumele cu întârzieri la plată au crescut cu 23%, ajungând la echivalentul a 2,16 miliarde de euro. O bună parte din restanţe aparţin persoanelor fizice.
La finele lunii septembrie, peste 713.000 de români aveau rate neplătite la peste 1 milion de credite, restanţele mai mari de 30 de zile depăşind echivalentul a 1,66 miliarde de euro.
Cei mai mari restanţieri la bănci sunt locuitorii şi firmele din Centru, cu 514 milioane de euro. Aceştia sunt urmaţi de cei din Nord-Est şi din Vest. Cei mai buni platnici sunt în Sud-Vest, Sud şi Bucureşti Ilfov.
Românii nu se mai încumetă să contracteze noi împrumuturi bancare şi cumulează întârzieri tot mai mari la rambursarea creditelor aflate deja în derulare. Restanţele au continuat să crească în luna octombrie şi s-au apropiat şi mai mult de pragul de cinci miliarde de euro.
Volumul sumelor restante a urcat cu 32% în primele zece luni ale anului. La împrumuturile în euro, dolari şi franci elveţieni au crescut cu peste 38%, până la echivalentul a 2,76 miliarde de euro.
La creditele în lei, sumele cu întârzieri la plată au crescut cu 23%, ajungând la echivalentul a 2,16 miliarde de euro. O bună parte din restanţe aparţin persoanelor fizice.
La finele lunii septembrie, peste 713.000 de români aveau rate neplătite la peste 1 milion de cre
