Piaţa de un miliard de euro şi cu o creştere estimată de peste 15% pe an a devenit un „El Dorado“ pentru marii producătorii de vinuri. Inclusiv pentru cei români.

Vinul a rămas unul dintre puţinele domenii în care producem ceva competitiv la export, măcar din punctul de vedere al calităţii. Calitatea însă nu pare să fie - încă - principalul criteriu în alegerea produsului pentru consumatorul mediu chinez, aşa că producătorii români care în ultimul an au tatonat piaţa chineză vor avea de făcut faţă unor provocări mari de marketing.

Ghidurile recente de călătorie sau site-urile gen travel îţi sugerează că, în China, cel mai potrivit cadou când mergi în vizită e o sticlă cu vin. Am urmat sfatul şi am adus din ţară câteva sticle de Fetească Neagră, iar cu una dintre ele m-am prezentat acum câteva zile în vizită la o familie de chinezi. Feteasca a ajuns pe un raft alături de alte vinuri de import, în special franţuzeşti, pentru că soţul ei nu bea vin, dar crede că e la modă să colecţionezi vinuri străine. Statisticile arată că vinul, din totalul de consum de alcool în China, reprezintă încă doar 20%, pe locul al treilea după tăriile din cereale şi berea locală.

Lucrurile par să se schimbe rapid însă, odată cu ascensiunea Chinei spre topul piramidei economice. Apariţia unei clase de mijloc solide, rafinarea gusturilor clasei bogate, contactele cu lumea occidentală şi stilul ei de viaţă, precum şi campaniile publicitare ale marilor branduri mondiale sunt elemente care contribuie la dinamica impresionantă a pieţei vinului în China: creştere de 18% pe an în ultimii cinci ani, însă mult mai accentuată a importurilor faţă de producţia locală. Fermierii s-au adaptat în ultimul an şi mulţi au înlocuit culturile tradiţionale cu cele de struguri, mai profitabile acum, astfel încât China a devenit al cincilea producător mondial de struguri.

C