Egiptenii din mai multe regiuni ale ţării s-au aşezat la cozi lungi, în această dimineaţă, pentru a vota în primele alegeri democratice după căderea regimului dictatorial al lui Hosni Mubarak. Procesul electoral din Egipt este extrem de complicat şi va dura până în vara lui 2012, timp în care Consiliul Suprem al Forţelor Armate, care a preluat puterea după revoluţia din februarie, va rămâne la conducerea ţării.

În acest context, protestele violente din Piaţa Tahrir din Cairo, centrul revoluţiei care l-a dat jos pe Mubarak, continuă. În ultimele nouă zile, 41 de protestatari au murit şi peste 2.000 au fost răniţi, în ciocnirile cu forţele de ordine, relatează BBC.

Egiptenii care protestează sunt nemulţumiţi că puterea militară deţine încă ultimul cuvânt în problemele Egiptului. Protestatarii cer ca militarii să cedeze puterea înainte de finalizarea procesului electoral. Ei se tem că elita militară urmăreşte să-şi prezerve drepturile exclusiviste, cum ar fi un buget decis doar de militari, asupra căruia civilii să nu aibă nici un cuvânt de spus.

Consiliul Suprem al Forţelor Armate, condus de mareşalul Tantawi, a promis că va ceda puterea atunci când va fi ales un nou guvern şi că un nou preşedinte va fi ales până în iunie 2012, conform CNN.

Sistemul electoral din Egipt: iţele puterii

În jur de 50 de milioane de egipteni sunt înregistraţi cu drept de vot, din populaţia care depăşeşte 85 de milioane. La alegeri candidează oameni din aproximativ 50 de partide politice, la care se adaugă candidaţii independenţi. Procesul electoral din Egipt, care a început astăzi, va da primele rezultate abia în martie 2012.

Prima etapă, care se va derula până în ianuarie 2012, constă în alegerea celior 508 membri ai Camerei Inferioare a Parlamentului, denumită Adunarea Poporului. Analiştii se aşteaptă ca Frăţia Musulmană, grupare politică de orientare is