Nu vom face niciodată drapele românești din material chinezesc, spun cei mai vechi producători de steaguri din Cluj.

Meseria de producător de steaguri tricolore e pe cale de dispariţie, la fel ca şi cumpărătorul acestora. Dacă primul nu mai are materie primă de calitate, cel de-al doilea pare să-și fi pierdut entuziasmul arborării drapelului național.

Chiar dacă au renunţat aproape în totalitate la adaosul comercial, numărul celor care vor să achiziţioneze simbolulul naţional e în scădere. În plus, materia primă românească, de calitate, se găseşte foarte greu, iar rabatul la calitate în acest caz e considerat de producători inacceptabil.

„Se închid toate fabricile de textile şi nu mai avem de unde să ne aprovizionăm cu marfă. Noi nu ne batem joc de simbolul naţional, nu vom realiza niciodată drapelul românesc din material chinezesc. Prin urmare, dacă nu vom mai avea materie primă corespunzătoare vom încheia activitatea”, spune Ana Văran, clujeanca care confecţionează drapele de-o viaţă.

O afacere nu prea rentabilă

Majoritatea producătorilor au renunţat deja la „afacere”. Printre motive se numără atât cele de natură personală, cât şi eficienţa. „Simbolul românesc nu e o afacere, e sacru, sfânt. Eu realizam drapele pentru un procent de 5% din preţ doar pentru bucuria de a-l vedea arborat. Chiar dacă acum poate părea o idee învechită, eu cred că românii ar trebuie îndrumaţi să-şi pună drapelul la poartă”, spune Alexandru Pop, clujanul care se numără printre producătorii de steaguri renumiţi din ţară. Boala l-a făcut să renunţe la muncă, însă nu şi la mândria de a fi contribuit la împânzirea oraşului cu simbolul naţional.

„Românii nu ţin cont de calitate, vor doar să fie ieftin, noi nu am vrut să reducem standardele. Şi piaţa a scăzut foarte tare, astfel încât nu mai era rentabil să ţinem în funcţiune un ut