Arealul conştiinţei naţionale a românilor nu coincide cu teritoriul actual al României, a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă.

“1 Decembrie este ziua cînd toţi românii, oriunde s-ar afla, celebrează unitatea lor – spirituală, mai întîi, dar şi culturală şi politică, desigur (…) Claritatea identitară este, pe de-o parte, efectul unei sedimentări istorice îndelungate şi, pe de alta, simptomul unei maturităţi politice mai recente, dar la fel de incontestabile. Sedimentarea istorică a condus gradual la naşterea, consolidarea şi definitivarea conştiinţei naţionale a românilor pe un areal care se suprapune imperfect pe teritoriul României contemporane” a afirmat Lazurcă, într-un interviu acordat agenţiei de presă Info-Prim Neo, de la Chişinău.

“Cuvîntul ”român” (sau ”rumân” – în limba veche) descinde din latinul ”romanus”, iar transformarea lui fonetică – închiderea vocalei accentuate ”a” în ”â”, de pildă – este o dovadă că acest cuvînt nu a dispărut niciodată din limba vorbită de înaintaşi. Plecînd de la acest cuvînt, strămoşii noştri – fie ei ardeleni, munteni sau moldoveni – şi-au numit limba ”românească” (…)”, a continuat ambasadorul.

Un proiect politic major

“Fără conştiinţa unităţii lingvistice şi spirituale a românilor din Moldova, Ţara Românească şi din Ardeal, nimic din istoria noastră politică mai recentă nu s-ar fi putut realiza: nici 1859, nici Independenţa, nici Unirea Mare de la 1918, nici integrarea în NATO şi UE. Aş merge mai departe şi aş spune că nici un proiect politic major nu e posibil în lipsa conjugării a două elemente: o conştiinţă etnică limpede şi o identitate civică puternică. Identitatea civică românească îi cuprinde în interiorul ei şi pe cetăţenii români de etnie română şi pe cei de etnie maghiară, romă, germană, evreiască şi aşa mai departe. Fără a nega profilul distinct al f