Anual pe data de 30 noiembrie creştinii ortodocşi celebrează sărbătoarea Sf. Andrei, patronul spiritual al României.

În noaptea premergătoare sărbătorii între 29-30 noiembrie, în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credinţa că astfel se poate găsi mai uşor protecţia de toate relele, bunăstarea şi chiar dragostea.

Din multitudinea de ritualuri practicate la nivel naţional în judeţul Mureş unele se mai pratică în zonele de munte. „Sfântul Andrei era un sfânt destul de important în tradiţia populară, pentru că există o serie de credinţe şi de practici legate de ziua lui. În general nu se lucra prin casă de Sf. Andrei deoarece se considera că este patronul lupilor şi în această zi se spune că el stabilea prada pe care urma să o aibă lupii în iarna care urma. Nu se lucra tocmai ca să nu atace lupii animalele: turmele de vite, de oi şi pe oameni în acelaşi timp”, a explicat Laura Pop, muzeograf la Muzeul de Etnografie din Târgu-Mureş.

Noaptea Strigoilor şi păzitul usturoiului

În noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie se spune că strigoii ies din morminte, încep să bântuie străzile şi se bat între ei. „Oamenii ascundeau limbile de la meliţe (n.r.- unealta care se foloseşte pentru prelucrarea cânepii) deoarece se credea că se băteau strigoii între ei cu aceste unelte. Se ascundeau meliţele, coasele, în general orice unealtă din gospodărie care avea coadă”, a precizat Laura Pop.

Tot în această noapte ţăranii din mediul rural, mai ales în zonele de câmpie ale judeţului, obişnuiau să ungă uşile şi ferestrele cu usturoi, făceau o cruce cu acesta, tocmai pentru a se apăra casele şi membrii familie de strigoi. „În alte părţi se obişnuia chiar să se păzească usturoiul. Se făcea o petrecere la care participau fetele şi feciorii, care spuneau că păzesc usturoiul”, a continuat muzeograful.

Tradiţii păstrate în puţine locuri @N_