Statul îşi va majora în 2012 (an electoral) cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu 11,2% faţă de acest an şi va cheltui 31,7 mld. lei (în jur de 7,4 mld. euro) pentru achiziţii de tot felul. Cheltuielile statului la acest capitol vor atinge 15,4% din totalul cheltuielilor bugetare de 206,5 mld. lei care sunt prevăzute în proiectul legii bugetului în 2012, echivalent a 5,5% din Produsul Intern Brut.

În vreme ce cheltuielile totale ale statului cresc cu 1,7%, creşterea de 11% înregistrată la bunuri şi servicii, reprezintă cel mai mare procent de creştere între principalele capitole de cheltuieli bugetare.

Astfel, cu cele peste 7 mld. euro care ar urma să meargă spre achiziţii de bunuri şi servicii, bugetul de cheltuieli îl va depăşi, la acest capitol, pe cel din 2009 şi 2010.

Cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii au fost înregistrate în 2008, când achiziţiile au însemnat 9,1 mld. euro. Este de remarcat că 2008 a fost un an electoral, ca şi 2012.

Aşadar, în 20 de ani de la revoluţie, doi ani electorali, 2008, respectiv 2012, ar urma să înregistreze cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii, de 9,1 mld. euro, respectiv 7,4 mld. euro.

Două sunt canalele prin care un stat poate impulsiona economia, este vorba de investiţii şi de achiziţii, însă, în condiţiile în care veniturile statului devin o problemă cu "n" necunoscute, reducerea cheltuielilor, inclusiv cu bunurile şi serviciile, este una dintre soluţiile imediate de păstrare în frâu a deficitului.

Deficitul bugetar pentru 2012 este limitat prin proiectul legii bugetului la 1,9% din PIB, dar cheltuielile cu bunurile şi serviciile cresc cu 11,2%, în vreme ce acelea cu investiţiile cresc cu 7,5%, la 37,8 mld. lei, potrivit legii bugetului pe 2012.

Analistul economic Aurelian Dochia punctează un lucru esenţial: este clar că statul nu poate funcţion