Modernizarea Aeroportului Sibiu a înghiţit peste 70 de milioane de euro. Lucrările, efectuate de firme germane, s-au dovedit găuri în buget încă din august 2010, când s-a surpat rambleul care susţine pista de aterizare.

Zicala „lucrul nemţesc este bine făcut" nu s-a potrivit şi la Sibiu. După investiţia de 70 de milioane de euro pentru lucrări de modenizare nemţeşti, dar proaste, la Aeroportul Sibiu, Consiliul Judeţean (CJ) se pregăteşte să aloce alte 20 de milioane de euro pentru remedierea deficenţelor. Preşedintele CJ Sibiu, Martin Bottesch, este urmărit penal pentru abuz în serviciu. Lui Bottesch i se impută faptul că beneficiarul, Consiliul Judeţean Sibiu, s-a grăbit să facă recepţia lucrărilor, în ciuda nenumăratelor deficienţe de execuţie constatate şi neremediate.

În septembrie 2011, DNA Alba Iulia a declanşat urmărirea penală împotriva preşedintelui CJ Sibiu. Dosarul s-a plimbat pe la Bucureşti, după ce, iniţial, procurorii anticorupţie de la Alba au stabilit că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu". Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat soluţia şi a dispus reluarea urmăririi penale faţă de Martin Bottesch.

Afacere germano-germană

Modernizarea Aeroportului Sibiu, demarată în 2005, este rezultatul asocierii CJ Sibiu cu Primăria Municipiului Sibiu. Proiectul a fost o afacere germană aproape sută la sută. Beneficiari au fost Consiliul Judeţean, condus de Martin Bottesch, membru în consiliul director al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) şi Primăria Sibiu, unde primar este liderul FDGR, Klaus Johannis. Printre firmele germane care au luat parte la acest proiect se numără Max Boegl, Dornier Consulting şi Lindner AG.

Cele zece acte adiţionale ale contractului au generat lucrări suplimentare, unele chiar mai costisitoare decâ