- Cultural - nr. 900 / 29 Noiembrie, 2011 Sevalet ORA SUL P I C TAT Targu-Muresul si-a imbogatit zestrea artistica, intr-un mod aparte. Multe dintre reperele sale patrimoniale si-au sporit exponential valoarea, odata cu transpunerea imaginii lor pe panza. A fost pentru prima oara cand un exercitiu de admiratie, derulat sub semnul lui "impreuna lucrarii”, a transformat emotia privirii in arta. Imagini artistice ale orasului, dincolo de arta fotografica, au mai fost realizate in timp, dar niciodata un astfel de efort artistic n-a fost conjugat, nu s-a derulat programatic, cuprinzator. Antecedente individuale au existat, Liviu Ovidiu Stef pictand Sighisoara medievala, cateva zeci de lucrari adunate apoi si intr-un album. Sigur, aceasta intr-o viziune unitara, auctoriala. Targu-Muresul a fost insa fara precedent asaltat de un grup organizat de pictori si a urcat astfel, coborand pe panza, intr-o geografie sentimentala, cu descoperiri si redescoperiri ale unor locuri ori ale detaliilor acestora. Pictand impreuna, artistii au putut sa creeze comparatist, evitandu-se si locurile comune. Mai mult, s-a instalat si o competitie tacita, o dorinta a detasarii, a evidentierii prin note stilistice cat mai originale. Alegerile au fost diverse, peisajele oprindu-se fie asupra unor cladiri reprezentative, fie asupra unor imagini stradale, fara sa fie evitate nici panoramele si nici detaliile, ori abordarile surprinzatoare, din unghiuri mai putin accesibile privirii cotidiene, perspective inedite, care aproape creeaza senzatia unor locuri necunoscute. Formula a fost, cum era si firesc, realista, in cele mai multe cazuri, cu linii precise, ferme, aproape arhitecturale, rareori facandu-se loc tentatiilor reprezentarii moderne, abstracte. Cromatic insa, diferenta specifica intre pictori este mult mai transanta, de la culori calde, aproape evanescente, pana la tonurile reci, de con